Enugu

Galliol ɗer Naajeeriya

Enugu (einu;gu/heitinago) ay-noogoo;Igbo (Enugu)[1] Template:Lang-ig)[2][3] un hore hautirɗe Diiwal Enugu ɗer Naajeeriya. Eɗe joɗori ɗungal ɗer fombina fuuna Naajeeriya gelle ɗen eɗe ngooɗi ɗuɗirka yimɓe haba 722,664 e limgal (hisaago) Naajeeriya ngal 2006. Inɗe Enugu heɓirama gaɗa inɗee de ɗiɗun ɗun Igbo enu ugwu ma’anu dow nyolɗe ɗe nyolɗe gasol joogaraafiwol.

Enugu
city, big city, human settlement
YemreSoutheast Nigeria Taƴto
Golle imaaɗe1909 Taƴto
Laamu inndeEnugu Taƴto
LesdinkeejumEnugu Taƴto
SoomooreCiutat del Carbó, Birnin kwal, Coal City Taƴto
DuungalAfirik Taƴto
LesdiNaajeeriya Taƴto
LamordeDiiwal Enugu Taƴto
Nder laamooreDiiwal Enugu Taƴto
Hiiri-weeti pelleUTC+01:00 Taƴto
Jonde kwa'odineto6°26′25″N 7°29′39″E Taƴto
Shares border withUdi, Awka Taƴto
Laawol ngol laamu anndanihttp://www.enugustate.gov.ng/ Taƴto
Local dialing code042 Taƴto
Map

Tun ƙarniwol 17 joɗorɗe ɗun jonni yalɗe Enugu e joɗori joɗerɗe ɗe Enugwu-ngwo e nike kongal yimɓe Igbo ɗer 1900 ɓe fombinaare Naajeeriya renorɗe ɗe heɓama wakkati arɗugal lamu boɗejo turankoen e arɗugal Biritinkeejum.

Ɗyiita yuulɓe wakkatire de gaɗa turankoen arɗi e faaro heɓiniki e hoɗun tiggiri ɗen anɗira ɗun Enugu wuron yulɓe. Inɗe ɓaawo ɗe haaɗe chiun ɗun Enugu Ngwo les inaare e nyuulɓe keɓiira. Haaɗe gelle ɗe Portharcourt tigga gamma wurtinki julɓe ɗen yaasi ko lesɗe yaasi.

[4]Distinorde taƴto

Innuɗe distinorde taƴto

Artuɗe joɗarɗe nyibgal eɗer Enugu un ɗe famarɗe chief Nike ɗun ogui gonɗun haajooni tun ɗe zaman ɗumɓe choggu ɓe atlantic Nike e bolle Igbo ewaaɗi ma’anu ɗarɗigol ko semɓigal. Un ɗun haaɓe choggoɓe ɗunɓe yimɓe Nike tefaata ɓurɗun ɗun leyɗi maɓɓe ɗe ɗun nyiiɓaayi. Ɓe Nike e kuutira korɗo eɗun helanaaki maaje ɗun lattini korɗe eta hakkuɗe helaaki wonnoɓe gamɗun ɗun un bonee ɗun waiwaiɓe nastina enci muuen keɓani en yairi. [5]

Nassiji taƴto

  1. Enugu (Dictionary.com Unabridged ed.), Random House, Inc., retrieved 2010-06-12
  2. Garry, Jane; Rubino, Carl R. Galvez (2001). Facts about the world's languages: an encyclopedia of the world's major languages, past and present. H.W. Wilson. p. 328. ISBN 978-0-8242-0970-4.
  3. Egbokhare, Francis O.; Oyetade, S. Oluwole (2002). Harmonization and standardization of Nigerian languages. CASAS. p. 106. ISBN 978-1-919799-70-4.
  4. https://saharareporters.com/2023/02/24/how-apc-senator-uses-women-groups-subtle-vote-buying-gombe
  5. "Nigeria - Population Census, State Population- 2006".