Romaniya
Romaniya (ro. România) ko leydi e Yuroopu. Rome (Italiya e iinirde: Roma (ro:ma) wolwirore henɗu conlinsten) un gelle mauɗe ɗe Italiya. Ha eno jonii un mauɗe gelle geɓol Lazio ɗen shaka gelle mauɗe ɗen ɗe Rome ɗenbo e gonɗun kautuɗun ɗunfere ɗin inɗe comuni ɗi Roma capitale. Hauti e joɗiɓe 2,86,009 eɗer 1,285km2 (496.159mi). Rome hanje ke ɓurɗe yimɓe e leydi ɗin ɗen gelle ɗer ɗe tati ɓurɗe ɗuɗirka yimɓe eɗer joɗarde hautirɗe Turai ɗe ɗuɗirka yimɓe hakkuɗe keri gelle. Gelle mauɗe ɗe Rome ɗe ɗuɗgo jodiɓe 4,355,725 kanje goni gelle ɓurde ɗuɗirka yimɓe e Italiya. Geɓol mangol maji hanje ki tataure e ɗuɗirka yimɓe eɗer Italiya. Roma eɗi shaka shaka tahima laddude Italiya eɗer Lazio (Latium) hade e fuuna Tiber.
Yemre | Europe de l'Est ![]() |
---|---|
Golle imaaɗe | 24 Siilo 1859 ![]() |
Laamu innde | România, Roumanie ![]() |
Naajeeriya | România ![]() |
Mutiɗa innde | 🇷🇴 ![]() |
Nommé en référence à | Rome antique ![]() |
Ɗemngal ngal sarwiisiiji leydi fu njoni haalude | roumain ![]() |
Doondo leydi | Deșteaptă-te, române! ![]() |
Tagu | culture de la Roumanie ![]() |
Duungal | Yuroopu ![]() |
Leysdi | Romaniya ![]() |
Laamorde | Bucarest ![]() |
Jonde kwa'odineto | 46° 0′ 0″ N 25° 0′ 0″ E ![]() |
Kwa'odineto lettugal | 45° 9′ 50″ N 29° 43′ 0″ E ![]() |
Soɓɓire | 48° 16′ 12″ N 26° 42′ 0″ E ![]() |
Horɗoore | 43° 37′ 24″ N 25° 23′ 28″ E ![]() |
Gorgal | 46° 7′ 18″ N 20° 15′ 42″ E ![]() |
Towendi | Moldoveanu ![]() |
Hoɓade | mer Noire ![]() |
Laamu sarti celluɗo | régime semi-présidentiel ![]() |
Birrol parti politikki | président de la Roumanie ![]() |
Arɗiɗo leddi | Klaus Iohannis ![]() |
Poste occupé par le chef de l'exécutif | Premier ministre de Roumanie ![]() |
Arɗiɗo leydi | Nicolae Ciucă ![]() |
Laamu battaa en | gouvernement de la Roumanie ![]() |
Laamu depitee en | Parlement roumain ![]() |
Banque centrale | banque nationale de Roumanie ![]() |
Fuseau horaire | UTC+02:00 ![]() |
Cede | leu roumain ![]() |
Limitrophe de | Ukrayiina, Hunngariya, Serbiya, Bulgariya, Moldowa ![]() |
Conduite à | droite ![]() |
Prise électrique | Europlug, Schuko ![]() |
Participant à | Système global de préférences commerciales entre pays en développement ![]() |
Remplace | Principautés unies de Moldavie et de Valachie, République socialiste de Roumanie ![]() |
Évènement clé | Unification of Wallachia and Moldavia, guerre russo-turque de 1877-1878, Union of Transylvania with Romania, Révolution roumaine de 1989, traité de Berlin de 1878 ![]() |
Transcription API | ɾuˈmɑːnɪɑ, rʊˈmɨnʲɪjə, ro.mɨˈni.ja ![]() |
Laawol ngol laamu anndani | http://www.guv.ro/ ![]() |
Golle gofernema | .ro ![]() |
Deesewal | drapeau de la Roumanie ![]() |
Blasonnement | armoiries de la Roumanie ![]() |
Caractérisé par | pays libre ![]() |
Liste de biens patrimoniaux | list of historical monuments in Romania ![]() |
Joogarafii | géographie de la Roumanie ![]() |
Taariki | histoire de la Roumanie ![]() |
Sens de circulation des trains | droite ![]() |
Portail open data | data.gov.ro ![]() |
Ndesa | économie de la Roumanie ![]() |
Annaji Aljeri | démographie de la Roumanie ![]() |
Code pays pour mobile | 226 ![]() |
Indicatif téléphonique national | +40 ![]() |
Préfixe interurbain | 0 ![]() |
Numéro d'appel d'urgence | 112 ![]() |
Préfixe pays GS1 | 594 ![]() |
Plaque d'immatriculation | RO ![]() |
Chiffres d'identification maritimes | 264 ![]() |
Caractère Unicode | 🇷🇴 ![]() |
Catégorie pour cartes géographiques | Category:Maps of Romania ![]() |

Gelle vatican (leydi ɓurdi famɗugo a duniyaaru) un leydi yamari fere hare mun e ɗer kerii gelle Rom. Ba dai anɗirgo leydi e der gelle ɗen. E ɗun notta Rom e koɗuɗi e dau gelle haire jewe ɗiɗi sabo e ko noni inare mare e denbo jonde gelle ɗen Tabbutuɗi. Rom ɗi fumari e ɗu hoshaɗi e dau wudu dinna Kirista’en e wtugo go leydi Yuroopu ɗenbo wudu cocin kaatolika.
Innde artudeModifier
E ta e talol gol tigugo Romanko’en innde Roma ɗe wurtoike e gada gonɗe ɗe Tiggi gelle ɗenbo lamiɗo artuɗo Romalus. Fu e non e ɗun wadi e jairi innde Romalus he ɓogi asli gada Roma inɗe mare.
Tun e ƙarnu artuɗun ɗun 4 ɗun heɓigoɗɗe ɓerde e ɗeɗun anɗini e dau fuddirde innde Roma ɗun fari yeso e yumtuki e ɗuɗɗun ko foɗi hakkilo dau Tuggere mari ɗe fu e non ɗe Tabbitayi.
Gada Romo ko Rumen innde Archaic ɗe Tiber latiɗe Toki e toki e ɗe wodi e bandiraka e noditirde Helenancire _________[rheo] to flow stream e noddirde fi’ilu ruo gam yaudu Rushi.
Gada wolwirde Etruscan PYA (ruma) woduɗe tuggere mun haire woni rum “teat” hauti e yawugo bolle bodendun kerkeci e dokku do e sutade Romulus e Remus ko no e nandi ɗen palatine e Aventine (joldee) hills.
Gada Bial Helenancire _____ (rhome) latiɗe kollinore semɓe.
Albaniya | Almaanya | Anndoora | Armaaniya | Aserbayjan | Belaruusiya | Bosniya e Herzegovina | Beljik | Biritaani-Mawndi | Bulgariya | Cekiya | Danemark | Estoniya | Faransi | Finland | Hispaanya | Holannda | Hunngariya | Irlannda | Islannda | Italiya | Jorjiya | Kibris | Korowaasiya | Latvia | Liechtenstein | Lituwaniya | Luksammbuur | Masedoniya | Malta | Moldowa | Monako | Montenegro | Norwees | Otiris | Poloonya | Portokeesi | Romaniya | Roosiya | San Marino | Serbiya | Sulowakiya | Suloweniya | Suwed | Suwis | Türkiye | Ukrayiina | Watikan | Yunan |