Naajeeriya
[1]Naajeeriya e Hukumaare Hawtugo Naajeeriya un Leydi haa Hirna Afrik.[2] ɓaawo Wayla eɗii Hakkuɗe [3]caka Hakkude sahel ɗembo e juggol Guneau ɓaawo fombina ɗun juggol Atlantica. Eɗi wooɗi jaajirka leydi ko[4] jaruuɗun kilomita 923,769 (356,669 sq mi) ɗembbo eɗi wooɗi ɗuuɗirka yimmɓe ko haa ɓuri miliyanji 216, kairi woni leydi ɓurɗi ɗuuɗirka yimɓe e Afrik, ɗembo ɗi jeweɗiɗi e duniyaaru ɓurɗi ɗuuɗirka yimmɓe Naajeeriya nɗi hauti keerol e Nijar eta wayla Chad Republic gaɗa fo wayla haa e fuuna Cameroun gaɗa fuuna e ɗembo Benin(Bini) ta hirna Naajeeriya un jamhuriyawal ngal kawtugal ngal haa wooii diiweji 36 e ɗemɓo mawɗe gelle hawtugo Laamorde wonii Abuja ɗen kanjike wuudu laamu leydi ɗin. Gelle mawɗe e Naajeeriya kannje ke Laagos eɗi boo ɓaawo ɗer galluji mawɗi e duniyaru ɗembo gelle ɗiɗaaɓe ɓurɗe mawgu nder Afrik.
Yemre | West Africa ![]() |
---|---|
Golle imaaɗe | 1 Yarkomaa 1963 ![]() |
Lesdinkeejum | Nijeriya, Naigeria, Nàìjíríà ![]() |
Mutiɗa innde | 🇳🇬, Nigeria, NG ![]() |
Named after | Maayo Jaaliba ![]() |
Named by | Flora Shaw ![]() |
Ɗemngal ngal sarwiisiiji leydi fu njoni haalude | Inngilisjo ![]() |
Doondo leydi | Arise, O Compatriots ![]() |
Tagu | culture of Nigeria ![]() |
Jammoore leydi | Unity and Faith, Peace and Progress, Единство и вяра, мир и прогрес, Good people, great nation, Undod a Ffydd, Heddwch a Chynnydd ![]() |
Duungal | Afirik ![]() |
Lesdi | Naajeeriya ![]() |
Laamorde | Abuja ![]() |
Located in or next to body of water | Atalantika ![]() |
Annditirɗum | West Africa ![]() |
Jonde kwa'odineto | 9°0′0″N 8°0′0″E ![]() |
Kwa'odineto lettugal | 12°9′51″N 14°40′41″E ![]() |
Soɓɓire | 13°53′8″N 5°31′47″E ![]() |
Horɗoore | 4°16′13″N 6°5′13″E ![]() |
Towendi | Cabbal Waadi ![]() |
Hoɓade | Lagos Island ![]() |
Laamu sarti celluɗo | leydi ndi suudu baba suɓani horem ![]() |
Birrol parti politikki | Arɗiɗo Naajeeriya ![]() |
Arɗiiɗo lesdi | Bola Tinubu ![]() |
Office held by head of government | Arɗiɗo Naajeeriya ![]() |
Hooreejo leydi | Bola Tinubu ![]() |
Laamu battaa en | Cabinet of Nigeria ![]() |
Laamu depitee en | National Assembly of Nigeria ![]() |
Central bank | Central Bank of Nigeria ![]() |
Hiiri-weeti pelle | UTC+01:00, Africa/Lagos ![]() |
Cede | naira ![]() |
Shares border with | Benen, Niiser, Caadi, Kamerun, Sawo Tome ![]() |
Studied by | Nigerian studies ![]() |
Driving side | right ![]() |
Electrical plug type | BS 1363, BS 546 ![]() |
Follows | hautugo Naajeeriya ![]() |
Replaces | hautugo Naajeeriya ![]() |
Laawol ngol laamu anndani | ![]() |
Hashtag | Nigeria ![]() |
Golle gofernema | .ng ![]() |
Deesewal | flag of Nigeria ![]() |
Coat of arms | coat of arms of Nigeria ![]() |
Has seal, badge, or sigil | Seal of the President of Nigeria ![]() |
Official symbol | Dengere ![]() |
Has characteristic | partly free country ![]() |
Joogarafii | geography of Nigeria ![]() |
Taariki | history of Nigeria ![]() |
Ndesa | economy of Nigeria ![]() |
Annaji Aljeri | demographics of Nigeria ![]() |
Hoolagol | Maliki ![]() |
Category for honorary citizens of entity | Q8942555 ![]() |
Mobile country code | 621 ![]() |
Country calling code | +234 ![]() |
Trunk prefix | 0 ![]() |
Emergency phone number | 112, 199 ![]() |
GS1 country code | 615 ![]() |
Licence plate code | WAN ![]() |
Maritime identification digits | 657 ![]() |
Unicode character | 🇳🇬 ![]() |
Category for maps | Category:Maps of Nigeria ![]() |

Finnande Inde Lesdi Naajeeriya taƴto
Ɗun wurtinoyi inde Naajeeriya ga] ɓaawo e juggo Niijar laatigol feccirgol leydi ɗin. Ɗun wurtinoyi inɗe lesdi din e yalɗe 8 ɗun Janairu 1897 gaɗa goɗɗo kuwowo kuuɗe habaruji ɗi Britainean Flora Shaw kanko gaɗa ɗen mo ɓaagi Lord Lugard hanko laati arɗuujo e laamu boɗeejo mallakiɗi mo Britain.
Lawol tokkingo Laamu taƴto
Naajeeriya un jamhuriyawal kautugal e tokkingo lawol laamuji maagal tokkuɗi eɗun Amrik. Inare mo bawal yaahirki hanko wooni arɗiɗo leydi. Arɗujo leydi kanko wooni jaagorɗo ɗembo mauɗo gomnatire hawtugo; eɗun subta arɗujo eta laawol kuri'aaji yimɓe yaari ɓurɗun mangu wa’aɗu ɗiiɗum ɗun ɗuuɓi naayi. Majalisu dotti’en eɓe ngooɗi wakiltiɓe ɓe ɗaaroɓe arɗuugal mauɗo leydi inare eɗun hautiɓe e suudu wooru ɗun inɗe National Assembly. Majalisu dotti’en ke ɓe jooɗerɗe 109 ɓe wakillentaato gaɗa koɗame diiwal hai bo gimɗo gooto gaɗa gelle mawɗe hawtugo Abuja eɗun subta memɓa’en ɓen dai eɓe ngooɗi joɗerle 360, nokkuje ɗuuɗirka joɗerle e koɗeye diiwal tantanshoto ɗuuɗirka yimmɓe.
Sifaaji taƴto
Naajeeriya ko leydi e duungal Afirik Naajeeriya (/naɪˈdʒɪəriə/ (nanu)), ɓurndi ɗuuɗal yimmɓe nder duungal Afrik, ndi yimmɓe ɓe hiisaango yottini miliyonji 211. Keerniiɗum Kawtal Mooɓgal Naajeeriya, ɗum lesdi on haa hirnaanngeere Afrik, keeri bee Niijer haa wayla, Chadi haa wayla walaadu hirna, Kamerun haa fuuna, nden Benin haa hirna. Ndi wortoongo haa fommbina lonyoodu Gine haa nder maayo Filitiingo Atlantic. Ɗum kawtal mooɓgal diiwe (jahaaji) 36 bee 1 Laamorde kawtal cappal, laamorde ndeen haa galluure Abuuja woni. Tuuginurde lesdi (constitution) tinndini Naajeeriya dow diiwal dimukuraaɗiyya on.[6] Gallol ɓurngol mawngu e Naajeeriya ko Lagos.[5][6]
Lasgi E Ɗemle taƴto
E wooɗi ɗemle 521 nder Naajeeriya, jewenayi nɗer maaje majji. E goɗɗe geɓɓe Naajeeriya lasgi eɓe bolwiral bolle ko ɓuuri go’o ɗun subti wolɗe ɗe ɗun huutirta e hukuma Naajeeriya biaɗe ingilisii ngam hoinuuki hawtuki ko'e (hore) yimmɓe ummatore e laawol heɓirki kawtal hore ɗun ɗemle e lesdi ɗin hollingo laamu boɗejo mallakiɓe ɓe Britain ɗunɗun waɗɗi keerol maajun e ɗungu 1960. Ɗemle mawɗe ɗe ɗun wolwirta (woldata’emaje) e Naajeeriya eɗe wakilto mauɗe yalji tati ɗun ɗemle Afrik. Template:Pie chart
Ɗuuɗirka ɗemle Niijer-Congo kammani Igbo, Yoruba, Ibibio, Ijaw, Fulfulde, Ogoni e Edo. Kanuri ɗeɗun woldata e woyla ta fuuna musamman e Borno ɗen e Yobe geɓal gal leyol nilo-saharanje kanjun maaboɗen bolle ɗemgal hausare un ɗemgal eɗun Afroasiatic. Fuu e wiiki ɗuuɗirka laasgi ɗi ɓuri yidgo wolɗuki e wolde ɗemgal Englishire eɗau jonɗe ɗemgal hukumare eɗun huutiraɗe semɓe e inaje hokkuki ilmu (famgo) ɗembo e inare luumɓe. Turankore e jonɗe wolɗe artuɗe un goɗɗe seɗɗaje gaɗa ɗer gelleji leydi ɗin kuuwirta e maare ɗembo ɗun woldata e maare ko e seɗɗa e goɗɗe geɓɓe karkaraje. Hausare kaire ke wooni wolɗe ɗeɗun ɓuri wolɗuuki (wolwirki) haire ɓuri ɗuuɗirka bolle eɗer mauɗe ɗemle taati ɗe ɗun wolwirta e maare e Naajeeriya. Lattaki ɓurɓe ɗuuɗuki ummatore Naajeeriya eɓe jooɗi e geɓal sareji (karkaraji) ɗemle mauɗe ɗe ɗun wolwirta e leydi ɗin ɓe lattake ɗemle kammani yimɓe faaro ɗun usl. Goɗɗe ɓurɗe maugu gaɗa ɗer ɗeɗɗen musamman Yorobanko’en e Igbo ɓe keeɓoyi (fottugo) fottuɗugo ɗemle gaɗa bolle fere-fere ɗembo ɗe eɗen ɗemle eɓe bolwira e maare.
Turanko’en pidgin ɗun Naajeeriya, lattiɗe ɗe ɗun ɓuri e noddireki pidgin ko bo e (broken english) kaire ma ɗe anɗaaɗe wolde ɗen koenoyiiki eɓe goodi tasiru geɓe fere-fere eɗau wolde. Turanko’en pidgin kobo Englishire ɗun Naajeeriya eɗun wolda e maare semɓe eɗer geɓal Niger Delta.
Natal taƴto
-
Abuja - Naajeeriya
Aljeri | Anngolaa | Benen | Boosuwaana/Botswana | Burkina Faso | Burunndi | Eritereya | Gabon | Gammbi | Gana | Gine | Gine-Biso/Gine-Bisaawo | Gine Ekwatoriyal | Kamerun | Kapu Werde | Kenya | Kodduwaar | Labiriya/Labiriyaa | Maali | Mozammbik | Muritani | Namibiya | Niiser | Niiseriya | Sarliyon | Senegaal | Somaaliya | Togo |
Hiimoɓe taƴto
- ↑ https://en.wikipedia.org/wiki/Nigeria#cite_note-14
- ↑ https://nigeriaembassygermany.org/about-nigeria.htm
- ↑ https://en.wikipedia.org/wiki/Nigeria#cite_note-14
- ↑ https://www.britannica.com/place/Nigeria/History
- ↑ Nicole Rupp, Peter Breunig & Stefanie Kahlheber, "Exploring the Nok Enigma", Antiquity 82.316, June 2008.
- ↑ B.E.B. Fagg, "The Nok Culture in Prehistory", Journal of the Historical Society of Nigeria 1.4, December 1959.