Naajeeriya

leydi haa hirnah Afrik
(Yiitannde iwde e Niiseriya)

[1]Naajeeriya e Hukumaare Hawtugo Naajeeriya un Leydi haa Hirna Afrik.[2] ɓaawo Wayla eɗii Hakkuɗe [3]caka Hakkude sahel ɗembo e juggol Guneau ɓaawo fombina ɗun juggol Atlantica. Eɗi wooɗi jaajirka leydi ko[4] jaruuɗun kilomita 923,769 (356,669 sq mi) ɗembbo eɗi wooɗi ɗuuɗirka yimmɓe ko haa ɓuri miliyanji 216, kairi woni leydi ɓurɗi ɗuuɗirka yimɓe e Afrik, ɗembo ɗi jeweɗiɗi e duniyaaru ɓurɗi ɗuuɗirka yimmɓe Naajeeriya nɗi hauti keerol e Nijar eta wayla Chad Republic gaɗa fo wayla haa e fuuna Cameroun gaɗa fuuna e ɗembo Benin(Bini) ta hirna Naajeeriya un jamhuriyawal ngal kawtugal ngal haa wooii diiweji 36 e ɗemɓo mawɗe gelle hawtugo Laamorde wonii Abuja ɗen kanjike wuudu laamu leydi ɗin. Gelle mawɗe e Naajeeriya kannje ke Laagos eɗi boo ɓaawo ɗer galluji mawɗi e duniyaru ɗembo gelle ɗiɗaaɓe ɓurɗe mawgu nder Afrik.

Naajeeriya
jeetaare leydi, leydi ndi suudu baba suɓani horem, leydi
YemreWest Africa Taƴto
Golle imaaɗe1 Yarkomaa 1963 Taƴto
LesdinkeejumNijeriya, Naigeria, Nàìjíríà Taƴto
Mutiɗa innde🇳🇬, Nigeria, NG Taƴto
Named afterMaayo Jaaliba Taƴto
Named byFlora Shaw Taƴto
Ɗemngal ngal sarwiisiiji leydi fu njoni haaludeInngilisjo Taƴto
Doondo leydiArise, O Compatriots Taƴto
Taguculture of Nigeria Taƴto
Jammoore leydiUnity and Faith, Peace and Progress, Единство и вяра, мир и прогрес, Good people, great nation, Undod a Ffydd, Heddwch a Chynnydd Taƴto
DuungalAfirik Taƴto
LesdiNaajeeriya Taƴto
LaamordeFCT Taƴto
Hiiri-weeti pelleUTC+01:00, Africa/Lagos Taƴto
Located in or next to body of waterAtalantika Taƴto
AnnditirɗumWest Africa Taƴto
Jonde kwa'odineto9°0′0″N 8°0′0″E Taƴto
Kwa'odineto lettugal12°9′51″N 14°40′41″E Taƴto
Soɓɓire13°53′8″N 5°31′47″E Taƴto
Horɗoore4°16′13″N 6°5′13″E Taƴto
TowendiCabbal Waadi Taƴto
HoɓadeLagos Island Taƴto
Laamu sarti celluɗoleydi ndi suudu baba suɓani horem Taƴto
Birrol parti politikkiArɗiɗo Naajeeriya Taƴto
Arɗiiɗo lesdiBola Tinubu Taƴto
Office held by head of governmentArɗiɗo Naajeeriya Taƴto
Hooreejo leydiBola Tinubu Taƴto
Laamu battaa enCabinet of Nigeria Taƴto
Laamu depitee enNational Assembly of Nigeria Taƴto
Highest judicial authoritySupreme Court of Nigeria Taƴto
Central bankCentral Bank of Nigeria Taƴto
Cedenaira Taƴto
Shares border withBenen, Niiser, Caadi, Kamerun, Sawo Tome Taƴto
Driving sideright Taƴto
Electrical plug typeBS 1363, BS 546 Taƴto
Followshautugo Naajeeriya Taƴto
Replaceshautugo Naajeeriya Taƴto
Studied inNigerian studies Taƴto
Laawol ngol laamu anndanihttps://nigeria.gov.ng/ Taƴto
HashtagNigeria Taƴto
Golle gofernema.ng Taƴto
Deesewalflag of Nigeria Taƴto
Coat of armscoat of arms of Nigeria Taƴto
Has seal, badge, or sigilSeal of the President of Nigeria Taƴto
Official symbolDengere Taƴto
Joogarafiigeography of Nigeria Taƴto
Has characteristicpartly free country Taƴto
Taarikihistory of Nigeria Taƴto
Ndesaeconomy of Nigeria Taƴto
Annaji Aljeridemographics of Nigeria Taƴto
HoolagolMaliki Taƴto
Mobile country code621 Taƴto
Country calling code+234 Taƴto
Trunk prefix0 Taƴto
Emergency phone number112, 199 Taƴto
GS1 country code615 Taƴto
Licence plate codeWAN Taƴto
Maritime identification digits657 Taƴto
Unicode character🇳🇬 Taƴto
Category for honorary citizens of entityQ8942555 Taƴto
Category for mapsCategory:Maps of Nigeria Taƴto
Map

Finnande Inde Lesdi Naajeeriya taƴto

 

Ɗun wurtinoyi inde Naajeeriya ga] ɓaawo e juggo Niijar laatigol feccirgol leydi ɗin. Ɗun wurtinoyi inɗe lesdi din e yalɗe 8 ɗun Janairu 1897 gaɗa goɗɗo kuwowo kuuɗe habaruji ɗi Britainean Flora Shaw kanko gaɗa ɗen mo ɓaagi Lord Lugard hanko laati arɗuujo e laamu boɗeejo mallakiɗi mo Britain.

Lawol tokkingo Laamu taƴto

Naajeeriya un jamhuriyawal kautugal e tokkingo lawol laamuji maagal tokkuɗi eɗun Aameerik. Inare mo bawal yaahirki hanko wooni arɗiɗo leydi. Arɗujo leydi kanko wooni jaagorɗo ɗembo mawɗo gomnatire hawtugo; eɗun subta arɗujo eta laawol kuri'aaji yimmɓe yaari ɓurɗun mangu wa’aɗu ɗiiɗum ɗun ɗuuɓi naayi. Majalisu dotti’en eɓe ngooɗi wakiltiɓe ɓe ɗaaroɓe arɗuugal mauɗo leydi inare eɗun hautiɓe e suudu wooru ɗun inɗe National Assembly. Majalisu dotti’en ke ɓe jooɗerɗe 109 ɓe wakillentaato gaɗa koɗame diiwal hai bo gimɗo gooto gaɗa gelle mawɗe hawtugo Abuja eɗun subta memɓa’en ɓen dai eɓe ngooɗi joɗerle 360, nokkuje ɗuuɗirka joɗerle e koɗeye diiwal tantanshoto ɗuuɗirka yimmɓe.

Sifaaji taƴto

 

Naajeeriya ko leydi e duungal Afirik Naajeeriya (/naɪˈdʒɪəriə/ (nanu)), ɓurndi ɗuuɗal yimmɓe nder duungal Afrik, ndi yimmɓe ɓe hiisaango yottini miliyonji 211. Keerniiɗum Kawtal Mooɓgal Naajeeriya, ɗum lesdi on haa hirnaanngeere Afrik, keeri bee Niijer haa wayla, Chadi haa wayla walaadu hirna, Kamerun haa fuuna, nden Benin haa hirna. Ndi wortoongo haa fommbina lonyoodu Gine haa nder maayo Filitiingo Atlantic. Ɗum kawtal mooɓgal diiwe (jahaaji) 36 bee 1 Laamorde kawtal cappal, laamorde ndeen haa galluure Abuuja woni. Tuuginurde lesdi (constitution) tinndini Naajeeriya dow diiwal dimukuraaɗiyya on.[6] Gallol ɓurngol mawngu e Naajeeriya ko Lagos.[5][6]

Lasgi E Ɗemle taƴto

E wooɗi ɗemle 521 nder Naajeeriya, jewenayi nɗer maaje majji. E goɗɗe geɓɓe Naajeeriya lasgi eɓe bolwiral bolle ko ɓuuri go’o ɗun subti wolɗe ɗe ɗun huutirta e hukuma Naajeeriya biaɗe ingilisii ngam hoinuuki hawtuki ko'e (hore) yimmɓe ummatore e laawol heɓirki kawtal hore ɗun ɗemle e lesdi ɗin hollingo laamu boɗejo mallakiɓe ɓe Britain ɗunɗun waɗɗi keerol maajun e ɗungu 1960. Ɗemle mawɗe ɗe ɗun wolwirta (woldata’emaje) e Naajeeriya eɗe wakilto mauɗe yalji tati ɗun ɗemle Afrik. Template:Pie chart

Ɗuuɗirka ɗemle Niijer-Congo kammani Igbo, Yoruba, Ibibio, Ijaw, Fulfulde, Ogoni e Edo. Kanuri ɗeɗun woldata e woyla ta fuuna musamman e Borno ɗen e Yobe geɓal gal leyol nilo-saharanje kanjun maaboɗen bolle ɗemgal hausare un ɗemgal eɗun Afroasiatic. Fuu e wiiki ɗuuɗirka laasgi ɗi ɓuri yidgo wolɗuki e wolde ɗemgal Englishire eɗau jonɗe ɗemgal hukumare eɗun huutiraɗe semɓe e inaje hokkuki ilmu (famgo) ɗembo e inare luumɓe. Turankore e jonɗe wolɗe artuɗe un goɗɗe seɗɗaje gaɗa ɗer gelleji leydi ɗin kuuwirta e maare ɗembo ɗun woldata e maare ko e seɗɗa e goɗɗe geɓɓe karkaraje. Hausare kaire ke wooni wolɗe ɗeɗun ɓuri wolɗuuki (wolwirki) haire ɓuri ɗuuɗirka bolle eɗer mauɗe ɗemle taati ɗe ɗun wolwirta e maare e Naajeeriya. Lattaki ɓurɓe ɗuuɗuki ummatore Naajeeriya eɓe jooɗi e geɓal sareji (karkaraji) ɗemle mauɗe ɗe ɗun wolwirta e leydi ɗin ɓe lattake ɗemle kammani yimɓe faaro ɗun usl. Goɗɗe ɓurɗe maugu gaɗa ɗer ɗeɗɗen musamman Yorobanko’en e Igbo ɓe keeɓoyi (fottugo) fottuɗugo ɗemle gaɗa bolle fere-fere ɗembo ɗe eɗen ɗemle eɓe bolwira e maare.

Turanko’en pidgin ɗun Naajeeriya, lattiɗe ɗe ɗun ɓuri e noddireki pidgin ko bo e (broken english) kaire ma ɗe anɗaaɗe wolde ɗen koenoyiiki eɓe goodi tasiru geɓe fere-fere eɗau wolde. Turanko’en pidgin kobo Englishire ɗun Naajeeriya eɗun wolda e maare semɓe eɗer geɓal Niger Delta.

Natal taƴto




  Wikimedia Commons: Naajeeriya – des documents multimédia.


 
Leydi e Afirik
 

Aljeri | Anngolaa | Benen | Boosuwaana/Botswana | Burkina Faso | Burunndi | Eritereya | Gabon | Gammbi | Gana | Gine | Gine-Biso/Gine-Bisaawo | Gine Ekwatoriyal | Kamerun | Kapu Werde | Kenya | Kodduwaar | Labiriya/Labiriyaa | Maali | Mozammbik | Muritani | Namibiya | Niiser | Niiseriya | Sarliyon | Senegaal | Somaaliya | Togo

Hiimoɓe taƴto

  1. https://en.wikipedia.org/wiki/Nigeria#cite_note-14
  2. https://nigeriaembassygermany.org/about-nigeria.htm
  3. https://en.wikipedia.org/wiki/Nigeria#cite_note-14
  4. https://www.britannica.com/place/Nigeria/History
  5. Nicole Rupp, Peter Breunig & Stefanie Kahlheber, "Exploring the Nok Enigma", Antiquity 82.316, June 2008.
  6. B.E.B. Fagg, "The Nok Culture in Prehistory", Journal of the Historical Society of Nigeria 1.4, December 1959.